Mi-e sufletul o pinacoteca.
mai meditez uneori la amintirile mele impresioniste.
mi-e dor de valuri si de rasarituri,
Caci imi urasc prezentul expresionist.
Cu fiecare clipa mai grotesc, intunecat si rece.
Degeaba imi caut viitorul,
E plin de dorinte si visuri cubiste.
Poate m-ar invidia Monet, Munch si chiar Picasso.
Dar ei nu stiu ca mi-e sufletul mort in esenta.
Si nu-l mai pot invia prin culori.
(2001)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu