aud totul rece, clar si hazliu. Gherutze de gheata imi prind gatul si-mi intra pe sub haina. Imi tropaie gandurile ca o ostire otomana fara tinta, dar plina de avant.
Cerul e gri si il simt pana in calcaie. Ah, ma cuprinde o lipsa de sens crancena. Imi scutur zulufii si deschid ochii mai mult. Mi se rupe sirul gandurilor, uratul ma vrea, dar eu fug inapoi catre analiza.
(nov 2008)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu